miercuri, 17 aprilie 2013

Parerea mea ...

           M-am hotarat sa scriu despre acest subiect dupa ce am fost in dubiu daca sa ma aventurez sa-mi expun parerea public sau nu. Dar, pana la urma, asta este pararea mea si cine nu-i de acord, e liber sa gandeasca ce vrea, cum vrea, prin prisma propriei perceptii a situatiei in cauza.

           Statele Unite ale Americii ... luni ... un maraton ... un atentat ...

           Am aflat marti dimineata cu stupoare ca in Boston a avut loc probabil un nou atentat, două explozii avand loc luni în apropierea liniei de final a maratonului din Boston.
          Aproape instantaneu in online au aparut fotografii de la fata locului, imagini filmate ale tragediei, comentarii care mai de care prin care se relatau intamplarile, interviuri ale martorilor si supravietuitorilor etc. Un adevarat film de groaza, dar care nu avea nicio urma de fictiune, niciun "Stop act" si de la capat. Machiajul era real.

          Dupa cum se stie, americanii au o foarte mare reactie de raspuns la tragedie, imediat mobilizandu-se pentru pentru reducerea efectelor dezastrului, pentru prevenirea inrautatirii situatiei, pentru ajutorarea celor aflati in primejdie, in suferinta etc. Din acest punct de vedere, sunt de admirat cu cata viteza de reactie actioneaza in momente tensionate, in momente de disperare, cum se coalizeaza , cum se solidarizeaza.

           Insa ceea ce nu pot accepta la ei este relatarea hollywoodiana a situatiei. Totul este prezentat intr-o aura de film.

        Fotografiile de la locul evenimentului surprind toate detaliile macabre ale tragediei (sange peste tot, membre imprastiate, oameni ciopartiti si bineinteles, steagul american plin de sange, calcat in picioare, fotografiat simbolic la locul dramelor).


          Casa Alba posteaza (intr-o maniera total nepotrivita zic eu) o fotografie din Biroul Oval cu Obama care "primeste de la seful FBI-ului, un update al exploziilor care au avut loc in Boston".

            Deja au inceput sa apara povestile diferitilor supravietuitori ai exploziilor (spre exemplu, "Povestea tragica a copilului care a supravietuit" - in care se relateaza viata acestuia si tragediile care l-au inconjurat nu numai in raport de evenimentele de luni de la maraton). Ma astept sa urmeze documentare pe Discovery Chanel, filme inspirate din acest eveniment etc. , etc.

           Americanii, pana nu fac ceva spectaculos si cinematografic din orice eveniment, nu se simt bine. Intr-un fel sunt de admirat ... asa isi striga ei durerea sau bucuria (depinde de eveniment).  Dar pe de alta parte ...
          Atentate si tragedii au fost si sunt in multe tari (vezi atentatele din Spania, Marea Britanie, Japonia etc.) Dar tragediile lor nu au fost marcate atat de spectaculos niciodata. Nu s-a emfazat nimic, nu s-au postat fotografii cu presedintii, cu prim-ministrii, cu imparatii de la sedintele foto care marcheaza "aflarea vestii" de catre mai marii statului.

         Americanii au acest simt al spectacolului care, de multe ori, epateaza adevaratele tragedii. Trebuie sa inteleaga si ei ca "viata bate filmul".

       Nu este nevoie sa ne arate ce drama s-a petrecut la Boston prin tertipuri de "marketing", "advertising" sau "cinema" pentru ca "yes, we can", suntem capabili sa percepem si sa intelegem dimensiunea tragediei si implicatiile politico-economice ale evenimentelor din Statele Unite ale Americii asupra intregii lumi.

        Cu cativa ani in urma cineva a zis"daca America stranuta, Europa raceste". Parafrazand pot spune ca "atunci cand America stranuta, intreaga lume raceste".
       Asadar, suntem solidari cu America, condamnam (cel putin eu asa fac din tot sufletul), actele de terorism si atentatele de orice fel la fiinta umana, la normele civilizatiei si moralitatii. Sarim in ajutorul lor cand au nevoie de noi (chiar daca la un moment dat noi ramanem cu mana intinsa atunci cand avem nevoie), apreciem si chiar invidiem spiritul civic, patriotismul si solidaritatea americanilor in situatii critice, dar mie, personal, nu-mi place manipularea mediatica, inocularea ideilor prin forma si imagine. Nu-mi plac razboaiele duse pana la exasperare, care apoi au repercusiuni asupra celor care le-au pornit si tot ei, mai apoi, se plang ca sunt tinta atentatelor.

       A nu se intelege gresit ... sunt fan vis american, idei democratice promovate de aceasta tara, maniera in care patriotismul si spiritul civic este cultivat si impamantenit si multe alte aspecte pozitive ale societatii americane, dar nu pot fi de acord intru totul cu politica lor externa, cu atat mai mult cu cat ne afecteaza pe toti deopotriva, la nivel mondial, orice decizie se ia la nivelul Casei Albe in acest domeniu.

        Dar aceasta este doar parerea mea ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Your comment awaits for aproval. Stay tuned :)